Comentariu La hanul lui Manjoala

Tema nuvelei o constituie ispitirea oamenilor de necuratu.Aceasta se concretizeaza in intamplarea stranie pe care o traieste un tanar(Fanica)intr-o noapte de toamna tarzie la han .
In plan real:Fanica este un tanar  obisnuit care se indreapta spre logodnica sa, el.poposeste pe drum la hanul lui Manjoala iar toata aventura prin care trece tanarul este rezultatul  atractiei unei femei placute.
In plan miraculos :Tanarul  va trai  aventura intilniri cu necuratu.
 Ramasa vaduva de vro cinci ani cu datori mari de pe urma sotului,Manjoloaia reuseste sa recladeasca totul si in scurt timp sa se inbogateasca .
Intamplarile scapa logicii firesti planului real si se inscriu intr-un cadru  fantastic .Intamplarea stranie,inexplicabila se produce  atunci cand  vaduva ramasa singura este atacata de 4 talhari :cel mai vanjos  cand loveste cu toporul  in usa cade  fulgerat iar fratele sau de spaima amuteste.
Din cuvintele hangitei (Dumneata crezi ca daca te ascunzi dupa caciula ,nu mai vede nimeni ce faci)reiese  ca, caciula purtata de Fanica era un obect magic sub care se infatiseaza in spatiul diavolesc,mai tarziu tot caciula va fi descantata de femeie si-i va provoca tanarului incofortul din  timpu furtuni("Caciula parca ma strangea pe cap ca o minghina ","imi pun caciula...deodata sangele incepe sa-mi arza peretii capului")
Atras de luminile hanului si sensibilizat de legenda acestuia ;barbatul este inpins de "dracul"sa se apropie de femeie
Atmosfera imbietoare a camerei :albul curat al peretilor,caldura placuta"ca sub o aripa de closca"mirosul de mere si de gutui ,il ispitesc la sedere;la masa ca elemente afrodisiatice  care maresc placerea trupului  provocand dorinta  identificam:nul rosu ,friiptura,cafeaua si tigara.
  Din naivitate Fanica ignora lipsa icoanelor , si-si face  cruce astfel provocand reactia diavolului intruchipat de pisica.
Din acel moment ,timpul real se modifica ,iar prin stingerea lampii Fanica intra intr-un  intuneric ca de iad .
Mai tarziu ,vremea napraznica,peisajul inspaimantator si frigul de afara constituie cadrul in care  va avea loc o noua intalnire cu necuratul(iedul negru).Nedumerit  si inspaimantat de reactia calului sau ,dezorientat pe un drum de admilteri cunoscut .Fanica se intoarce in spatiul maleftic.Reintrarea in spatiu  final ,densificat  cu placeri ale pierzaniei  culmineaza cu ruperea oricaror repere temporale.
Luat cu forta de pocovnic si dus la biserica el reuseste sa scape de farmece si de fortele diavolesti ;iar dupa ceva timp el afla ca hanul a ars iar hangita si-a gasit sfarsitul in flacari.
Fantasticul este un produs al imaginatiei :"Ori diavolul este o iluzie  ori exista intradevar  aidoma  tuturor celorlalte fiinte vii numai ca el nu poate fi intalnit decat foarte rar."
Fantasticul  ocupa intervalul acestei incertitudini  asadar fantasticul  rezulta din imposibilitatea de a gasi o explicatie a fenomenului produs .

Functiile incipitului in Harap -Alb

Incipitul prin formula"Amu cica era odata:"situeaza naratiunea in atemporalitate ,intr-un timp mitologic ,fabulos."Amu"adverbul de timp mitologic  specific basmului ,introduce cadrul temporar nedefinit,"Cica",adverb de mod introduce incertitudinea in basm ,introduce ideea de probabilitate a intamplarilor.
De asemenea,spatiul este nedefinit,nu se dau relatii cu privire la locul in care se afla craiul si cu cei trei fii ai sai ,dar se stiu  ca eroul va pleca la celalalt capat al lumii
 Formula "era...un crai care avea 3 feciori"deschide o fereastra catre lumea fabulosului ;ntroduce perspectiva narativa obiectiva cu naratiunea la persoana a3a cu narator omniscient(stiu totul despre povestire)si omniprezent
Incipitul contine de asemenea un prim simbol exitent in toate basmele :cifra 3  care prezinta desfasurarea perfectiunea(craiul avea 3 feciori ,Imparatul verde avea 3 fete)simbol ce va reaparea pe parcursul actiunii
Viziunea bipolara asupra lumii: o imparatie la un capat de lume ,alta la polul opus ;intre ele  se afla lumea  plina de primejdii ,bantuita de razboaie de capcane in care va cadea si Harap-Alb ,o lume a morti si a durerii.
Lumea basmului este o lume a fabulosului ,a imaginarului pur derivat al fabulosului si miraculosului din mitologie fara legatura cu lumea reala.
Legile  naturii care conduc lumea sunt inversate.In Ion Creanga inclusiv in Harap-Alb  dispare formula initiala basmului popular si viziunea  lumii intoarse pe dos,dar ea este prezenta in continutu operei ,George Munteanu vorbeste despre lumea intoarsa pe dos  si o exemplifica cuvorbele lui Pasarila care descrie  cum se vede  lumea dincolo de lumea fizica"Lumea asta e pe dos,unu suie:ulti coboara,unu macina la moara"Este o lume de la antipozi (cei carestateau cu capul si picioarele invers)
O alta trasatura a fabulosului este prezenta redusa a miraculosului  :in miraculosul pagan  a ramas doar calul nazdravan iar din miraculosul crestin Sfanta Duminica.